Tu ce lasi in urma ta?



M-a inspirat acest cântec, aşa că voi transmite şi eu mesajul mai departe.
Dar mai mult decât orice, cred că fiecare om îşi doreşte să lase ceva în urmă. Unii se rezumă la copii şi la bunuri materiale, dar de fapt ce se ascunde în dorinţa asta de a lăsa ceva în urmă?

În adâncul său, fiecare ştie că n-a venit întâmplător pe această planetă şi că are o misiune de îndeplinit, inimi de atins sau o cărămidă de pus la schimbarea lumii în ceea ce visăm cu toţii.
Si visăm pentru că stim că se poate mai bine, stim că putem mai mult şi stim că spectacolul trist al lumii la care ne uităm acum nu corespunde cu rezonanţa sufletului nostru.

Revelaţia a avut loc atunci când am realizat că nu e nevoie să las ceva anume, nu e nevoie să-mi fie menţionat numele în cărţile de istorie sau în cartea recordurilor, cu siguranţă ego-ul nu mă ajută după ce mor.

Simpla ta prezenţă poate face mai mult decât credeai, mai ales dacă lucrezi zilnic la acea prezenţă.
Sunt trei stări prin care trece omul în viaţă: de la a gândi la a face şi de la a face la a fi. Te las să meditezi la asta…
Cum eşti tu ca om, astfel încât să laşi ceva în urma ta? 
Ai adus azi un strop de fericire în ochii cuiva? Ca să aduci bucurie e nevoie să fii tu bucuros, ca să aduci fericire, eşti dator să fii fericit!

Ghid pentru un nou inceput

Ai suferit destul, a sosit timpul să te ridici și să pornești la drum. Șterge-ți lacrimile, scutură-te de praful trecutului și începe să-ți faci bagajele. Dacă ai rețineri amintește-ți că momentul prezent e tot ce contează pentru că de acest moment depinde viitorul tău.
Limpezește-ți mintea de la atâtea gânduri de durere, spală-ți ochii ca să te asiguri că vei vedea mai bine și mai clar de acum înainte.  
Pune în bagajul tău lecțiile învățate din experiențele trecutului, încredere în tine, dorința de a cunoaște și de a te cunoaște. De asemenea nu uita să adaugi puțină credință și să pornești la drum convins că totul se întâmplă așa cum e mai bine pentru tine.

După ce ai împachetat, poți să-i lași un bilet suferinței tale din trecut, mulțumește-i pentru lecția pe care tocmai ți-a dat-o și lasă detașarea să-și facă datoria, o lași pe mâini bune . De asemenea, înainte să pășești pe pragul casei ar fi bine să arunci o privire în oglindă pentru a-ți aminti de această imagine peste câțiva ani. Dacă te-ai uitat în oglindă și ai văzut o față obosită, brăzdată de lacrimi, cu cearcăne și ochii înroșiți, ce aștepți? zâmbește! Nu, nu începe iar să-ți plângi de milă.

Ai ieșit afară în stradă, simți cum frica devine una cu frigul dimineții și îți pătrunde în oase… „Oare ce va fi? Încotro mă îndrept? Ce m-a apucat? Poate era mai bine dacă rămâneam unde eram, poate m-ar fi ajutat cineva, poate aș fi putut să îndrept…” Bla bla, te vor năpădi gândurile contradictorii și dacă le vei permite îți vor întoarce sufletul pe toate părțile. 
Stai puțin…tu controlezi gândurile sau ele pe tine? Chiar crezi tot ceea ce îți spun gândurile? Lasă-le să bolborosească dacă asta vor, tu ești aici și acum, pe un nou drum.
Ești afară, pe stradă, simte aerul. Inspiră, expiră…simte respirația cum pătrunde prin toată ființa ta ca un vânt care vestește primăvara. O simplă respirație făcută de câteva ori într-un mod profund limpezește apa tulbure din minte și te înnoiește. Simte-ți corpul, un miracol cu care ai fost înzestrat.

Privește în jurul tău, privește oamenii care trec pe lângă tine. Simți că trăiești? Nu e o minune? Nu uita să-ți ridici privirea spre cer ori de câte ori ai tendința să-ți apleci capul.
Nu contează atât de mult ce va fi, important este ceea vei deveni în urma acestei noi experiențe și ceea ce vei învăța din ea. Curaj! Viața te așteaptă cu nerăbdare să o descoperi. O mulțime de oameni minunați așteaptă să-i cunoști. Dragostea te așteaptă s-o trăiești. A sosit timpul să trăiești cu adevărat!

Ai ajuns în Gara Noului Început. În orice tren te vei urca te va duce pe un drum necunoscut, dar tu îi stabilești destinația. Bucură-te de călătorie, tot ceea ce a fost sau ai fost a rămâne în urmă, ești liber! Închide ochii.
….Ai ajuns? Bine ai venit în Viața ta!

 Sursa : www.ozibuna.net

Geografia femeii:

Intre 18 si 25 de ani, femeia e precum Continentul African: jumatate a fost deja descoperita, cealalta jumatate ascunde frumuseti inca salbatice si delte fertile.
http://4.bp.blogspot.com/_xNzse6odtgs/Say_EZGk8JI/AAAAAAAAC0Q/CmoiRxFEyIQ/s400/rochie_de_ocazie_2009.jpg
Intre 26 si 35 de ani, femeia e precum America de Nord: Moderna, dezvoltata, civilizata si deschisa negocierilor in schimbul banilor.
http://1.bp.blogspot.com/_xNzse6odtgs/Say_MofEqHI/AAAAAAAAC1I/K8H1JRqyB2U/s400/rochie_ocazie_scurta.jpg
Intre 36 si 40 de ani e precum India: fierbinte,relaxata si constienta de propria frumusete.
http://3.bp.blogspot.com/_xNzse6odtgs/Say_McXnv_I/AAAAAAAAC0w/Gt0YcSYjOKc/s400/rochii_de_seara_nunta.jpghttp://4.bp.blogspot.com/_xNzse6odtgs/Say_Mi9vOeI/AAAAAAAAC1A/DvnzaBIrWOg/s400/rochie_siclam_lunga.jpg
Intre 41 si 50 de ani, femeia e precum Franta: Usor imbatranita, dar inca atragatoare si interesanta.
http://images10.okr.ro/auctions.v3/700_700/2011/11/09/4/8/63221699643070525734940-5635587-700_700.jpg
Intre 51 si 60 de ani, e precum Iugoslavia: A pierdut razboiul, e tulburata de fantasmele trecutului , dar se lucreaza la reconstructie.
http://2.bp.blogspot.com/_Mt-eX0z4lyE/TKj6YpgOq_I/AAAAAAAAA0Q/grcO2p_bUCw/s1600/Machiaj+de+seara-+femei+in+varsta.jpg
Intre 61 si 70 de ani, ea e precum Rusia: Spatioasa, cu frontiere fara patrula. Stratul de zapada ascunde mari bogatii.
http://damam.net/wp-content/uploads/2011/11/Ellen_Burstyn.jpg
Intre 71 si 80 de ani, femeia e precum Mongolia: Cu un trecut glorios de victorii, dar cu putine sperante de viitor.
http://www.clinicistomatologice.ro/images/articole/1727_0_5.jpg
Dupa 81 de ani de ani, ea e precum Afganistan: Aproape toata lumea stie unde se afla, dar nimeni nu vrea sa mearga pana acolo.
http://3.bp.blogspot.com/_-p_9rC6UQc0/Sfb8uM4CQPI/AAAAAAAAAT4/z2NAZtVKtz0/s1600/Angry-old-woman.jpg
Geografia barbatului:
Intre 15 si 80 de ani, barbatul e precum Cuba:
Guvernat de un singur membru.....

Mormantul Isus Hristos din Ierusalim

Vă invit să va priviti cel mai renumit  mormânt din lume  
Mormantul Isus Hristos din Ierusalim.

Faceţi clic pe link-ul de mai jos:

        http://www.360tr.com/kudus/kiyamet_eng/in dex.html
 
LASATI IMAGINILE SA SE ROTEASCA SINGURE, SE TRECE AUTOMAT DE LA UN CADRU LA ALTUL  

Conversatie cu o femeie inteligenta

Intr-o scurta conversatie, un barbat intreaba o femeie:
 - Ce tip de barbat cauti?
 Ea ramase un moment tacuta, il privi in ochi si ii zise:
 - Vrei sa stii intr-adevar?
 El raspuse: Da!
 Atunci ea incepu sa zica:
 - Fiind femeie sunt in pozitia de a-i cere barbatului ceea ce eu nu pot face pentru mine. Platesc facturile, ma ocup de casa, merg la supermarket, fac cumparaturi si totul fara ajutorul unui barbat…Imi pun intrebarea: Ce poti tu sa aduci in viata mea?
Barbatul ramase privind. Gandea cu siguranta ca este vorba de bani.
Ea, stiind ce gandeste el, spuse:
- Nu ma refer la bani. Am nevoie de mai mult. Am nevoie de un om care sa lupte pentru perfectiune in toate aspectele vietii.
El isi incrucisa bratele, se aseza in fotoliu si privind-o ii ceru sa explice mai in detaliu.
Ea zise:
- Caut pe cineva care sa lupte pentru perfectiune mentala, pentru ca am nevoie de cineva cu care sa conversez si care sa ma stimuleze din punct de vedere intelectual. Eu nu am nevoie de cineva simplu din punct de vedere mental. 
Am nevoie de cineva suficient de sensibil ca sa inteleaga prin ce trec eu ca femeie, dar suficient de puternic ca sa ma incurajeze si sa nu ma lase sa cad. Caut pe cineva pe care sa il respect ca sa pot sa fiu “ascultatoare”. 
Nu pot sa fiu asa cu cineva care nu poate sa isi rezolve singur problemele. Eu caut un barbat care se poate ajuta pe sine insusi pentru a ne ajuta reciproc. Caut un barbat care sa inteleaga ca sexul are importanta lui intr-un cuplu dar ca nu determina existenta cuplului care se vrea cu adevarat fericit.  Si o femeie adevarata nu va accepta niciodata langa ea un barbat care este extraordinar ... dar numai o ora ! Pentru simplul motiv ca ziua are 24 de ore !
Cand termina se uita la el si il vedea foarte derutat si intrebator.
El ii zise:
                      - Ceri mult.
Ea raspunse:
                      - Valorez mult.

Experiment social – Despre cât de superficiali suntem…

Suntem nebuni ?
Apa plată este la acelaşi preţ cu berea . Brânza e mai scumpă decât carnea (brânză telemea 19 lei, brânză de burduf 28 lei, carnea de porc 16 lei). Carnea de pui este mai ieftină decât ciupercile. Nucile noastre mai scumpe decât nuca de cocos. Laptele simplu mai scump decât laptele bătut. Portocalele mai ieftine decât merele. Cărţile sunt mai ieftine decât revistele. Biscuiţii fără ciocolată sunt mai scumpi decât ciocolata. Muzica bună e mai ieftină decât muzica proastă. Măslinele umplute cu gogoşar sunt mai ieftine decât măslinele umplute cu propriul sâmbure. Ceasurile mici sunt mai scumpe decât ceasurile mari. Hârtia nescrisă (A4) este mai scumpă decât hârtia gata tipărită. Vinul este mai ieftin decât strugurii. Pixul cu mînă este mai ieftin decât mina de pix fără pix. Şi se mai presupune că omul este o fiinţă raţională…
Şi ca o încununare … : Oamenii neinstruiţi sunt mai “scumpi” decât oamenii valoroşi care, pentru a supravieţui, se “vând” ieftin.
Se pare că suntem mari amatori de etichete, nu de conţinut :(
http://www.neuronu.ro/wp-content/uploads/2011/03/ScreenShot002.jpg
Staţia metro L’ENFANT PLAZA  în Washington, DC, într-o zi friguroasă, pe 12 ianuarie 2007.
On om cu o vioară a cântat şase piese de Bach timp de 45 de minute. În timpul acesta aproximativ 2000 de oameni au trecut prin acea staţie, majoritatea în drum spre serviciu. După vreo trei minute un om între două vârste l-a observat şi s-a oprit să-l asculte pentru câteva secunde, apoi a grăbit pasul, mânat probabil de programul sau strict.
4 minute mai târziu:
Violonistul a primit primul său dolar, o femeie i l-a aruncat în pălărie fără să se oprească.
6 minute:
Un tânăr se reazemă de perete ca să-l asculte, după care se uită la ceas şi pleacă în trap uşor spre peron.
10 minute:
Un copil de 3 ani se opreşte în faţa muzicianului dar maică-să îl trage grăbită de hăinuţă. Copilul se mai opreşte odată să-l privească pe violonist dar maică-să îl împinge nervoasă înainte, aşa că cei doi se mişcă, el inrorcand capul din când în când. Lucrul asta se repetă cu mai mulţi copii iar părinţii îi împing de la spate, grăbiţi să ajungă la treburile lor.
45 minute:
Muzicantul a cântat în continuare. Numai şase oameni s-au oprit să-l asculte pentru câteva momente. Circa 20 au aruncat nişte bani.
Omul a colectat în total $32.
După o oră:
El a terminat de cântat şi s-a lăsat tăcerea. Nimeni nu l-a observat, nimeni nu l-a aplaudat…
Nimeni n-a remarcat, dar acesta era Joshua Bell, unul dintre cei mai buni muzicieni ai lumii. El a interpretat câteva din cele mai dificile piese scrise vreodată, pe o vioară estimată la $3,5 milioane. Cu câteva zile înainte, umpluse o sală de concerte din Boston.
Valoarea medie a biletelor $100.
Povestea este adevărată. Concertul din staţia de mertro, a fost organizat de către Washington Post ca un experiment social  asupra percepţiei, gustului şi priorităţilor oamenilor.
Problemele care s-au pus:
* Într-un loc public, la o oră nepotrivită, santem în stare să percepem frumuseţea? * Ne oprim s-o admirăm? * Putem, oare, să recunoaştem talentul într-un context neaşteptat?
O concluzie posibilă în urma acestui experiment, ar fi aceasta:
Dacă nu avem câteva momente să-l ascultăm pe unul dintre cei mai buni solişti ai lumii cântând cea mai bună muzică scrisă vreodată pe unul din cele mai bune instrumente făcute vreodată, oare de cât de multe alte lucruri minunate ne lipsim în existenţa noastră?

De ce striga oamenii unii la altii

 
Într-o zi, un profesor înţelept puse următoarea întrebare discipolilor săi:
- De ce ţipă oamenii când sunt supăraţi?
- Ţipăm deoarece ne pierdem calmul, zise unul dintre ei.
- Dar de ce să ţipi atunci când cealaltă persoană e chiar lângă tine? întrebă din nou înteleptul.
- Păi, ţipăm ca să fim siguri că celălalt ne aude, încercă un alt discipol.
Maestrul întrebă din nou:
- Totuşi, nu s-ar putea să vorbim mai încet, cu voce joasă?
Nici unul dintre răspunsurile primite nu-l mulţumi pe înţelept. Atunci el îi lămuri:
- Ştiţi de ce ţipăm unul la altul când suntem supăraţi? Adevărul e că, atunci când două persoane se ceartă, inimile lor se distanţează foarte mult. Pentru a acoperi această distanţă, ei trebuie să strige ca să se poată auzi unul pe celălalt. Cu cât sunt mai supăraţi, cu atât mai tare trebuie să strige din cauza distanţei şi mai mari.
Pe de altă parte, ce se petrece atunci când două fiinţe sunt îndrăgostite? Ele nu ţipă deloc. Vorbesc încetişor,suav. De ce? Fiindcă inimile lor sunt foarte apropiate. Distanţa dintre ele este foarte mică. Uneori, inimile lor sunt atât de aproape, că nici nu mai vorbesc, doar şoptesc, murmură. Iar atunci când iubirea e şi mai intensă, nu mai e nevoie nici măcar să şoptească, ajunge doar să se privească şi inimile lor se înţeleg. Asta se petrece atunci când două fiinţe care se iubesc, au inimile apropiate.
În final, înţeleptul concluzionă, zicând:
- Când discutaţi, nu lăsaţi ca inimile voastre să se separe una de cealaltă, nu rostiţi cuvinte care să vă îndepărteze şi mai mult, căci va veni o zi în care distanţa va fi atât de mare, încât inimile voastre nu vor mai găsi drumul de întoarcere.