Carul cu boi
Pe un drum, pornit din vale catre deal, in prag de seara,
Urca-ncet doi boi cu carul scartaind sub grea povara.
Rotile inca mai tare scartaie urmandu-si calea;
Fiecare-nvartitura le sporeste mai mult jalea:
“Surioare, pare-a spune una catre celelalte,
Numai noi, prin praf si pietre, facem carul ca sa salte.”
Boii, insa, in tacere, asudand, prind sa socoata:
“Auzi, frate, parca ele ar purta povara toata!
Fara noi, macar o palma n-ar putea sa miste carul
Si mai tipa-n gura mare de se clatina hotarul!”
MORALA
Nu exista car pe lume ca sa nu aiba si roti;
Dupa cum si boi exista, cand incepi sa le socoti.
Rotile sunt importante; de folos ne sunt si boii…
Dar de ce-ar pretinde unii ca ei singuri sunt eroii?
Caci lucrarea-i impreuna: fiecare madular
Are slujba lui anume dupa scop si dupa dar!
(Fabula de Ioan Giura)
boi sunt cumva rasa baltata romaneasca ? oricum poezia e super!
RăspundețiȘtergere